Cover Story
Schimbare de perspectivă în 5 paşi
Autor:Daniela GHEŢU
Miercuri, 15 Mai 2013
Densitatea asigurărilor şi gradul de penetrare 2008 - 2012
Asigurări de viaţă CEE 2008 - 2012
Asigurări generale CEE 2008 - 2012

Fără îndoială, cei cinci ani de criză au produs în piaţa de asigurări CEE o serie de mutaţii importante, grăbind procesul de maturizare a pieţelor naţionale şi determinând o reaşezare a priorităţilor. Cu o imagine de ansamblu mult mai completă în acest moment, odată cu publicarea rezultatelor pe 2012, vom încerca să trecem în revistă principalele trenduri instalate în regiune.

 

Când ipotezele de lucru se schimbă

Puternic şi intim legate de economiile din zona euro, dar în acelaşi timp serios afectate şi de propriile lor slăbiciuni economice, ţările Europei Centrale şi de Est se regăsesc, după cinci ani de criză economică, într-o poziţie încă dificilă, cu bugete fragile şi populaţie sărăcită şi cu o perspectivă de recuperare încă destul de incertă, în pofida semnalelor pozitive care se întrezăresc.
Practic, la finalul anului 2012, 6 din cele 16 ţări CEE pentru care deţinem informaţii cu privire la evoluţia Produsului Intern Brut – România, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Serbia, Letonia -, nu reuşiseră încă să revină la nivelul anului 2008. Mai mult, dacă anul 2011 a marcat o perioadă de revenire cvasi generală în regiune, valul de volatilitate născut de dificultăţile zonei euro a indus un nou trend negativ, multe dintre ţările CEE confruntându-se practic cu o revenire „în forţă” a crizei. De aici, cu mici excepţii, aproape toate ţările din regiune au consemnat o încetinire vizibilă a ritmului de creştere în 2012, faţă de 2011, uneori chiar la limita intrării în recesiune. Polonia este singura ţară din regiune care a încheiat anul 2012 cu un PIB cu circa 27% mai mare decât cel realizat în 2008, chiar dacă în 2011 a înregistrat şi ea o perioadă de regres. O menţiune specială se cuvine şi Cehiei, care a reuşit să menţină aproape de-a lungul întregii perioade un parcurs mai bun decât media regională.
Lăsând analiştilor specializaţi sarcina de a realiza un studiu detaliat privind evoluțiile macroeconomice în regiune, ne vom mărgini să remarcăm că dependenţa accentuată a acestor state de economiile din zona euro a jucat, cu siguranţă, un rol principal în condiţiile în care,  pentru multe dintre țările CEE,  zona euro reprezenta nu numai principala piaţă de desfacere pentru produsele exportate, ci şi principala sursă a investiţiilor directe de capital străin. Per ansamblu, dezechilibrele create de „euroizarea” puternică a economiilor CEE a trebuit să fie corectate masiv, în perioada crizei, prin deprecierea ratelor de schimb şi, în special acolo unde acest lucru n-a fost posibil, prin creşterea şomajului.
Felul în care ţările CEE au răspuns situaţiei de criză a avut, de asemenea, un impact puternic asupra industriilor de asigurări din regiune. Măsurile de austeritate introduse pe termen limitat sau nu, modificarea sistemelor de taxare, lipsa totală sau caracterul ezitant al unor măsuri care să susţină piaţa muncii s-au repercutat în mod direct asupra puterii de cumpărare a populaţiei, ca şi asupra evoluţiei unor sectoare economice care dădeau de lucru industriei de asigurări. În ansamblu, cei cinci ani de criză s-au concretizat, pentru asigurători, într-un mediu economic mult mai dificil, în care potenţialii asiguraţi – fie persoane fizice, fie entităţi corporatiste -, dispuneau de resurse mult diminuate pentru cheltuielile destinate managementului de risc. În plus, sectoare economice care furnizau asigurărilor un volum de afaceri important – cum ar fi construcţiile, transporturile de mărfuri, vânzările de maşini şi operaţiunile de leasing asociate etc. -, şi-au redus în mod vizibil volumul de activitate, cel puţin temporar. În sfârşit, dar nu mai puţin important, capacitatea de economisire a populaţiei s-a redus simţitor şi, mai grav, încrederea în serviciile financiare a avut mult de suferit. Cum s-au reflectat toate acestea în activitatea şi rezultatele asigurărilor CEE din perioada 2008 – 2012, vom vedea în cele ce urmează.

Punctul de plecare

Anul 2008, momentul de instalare a primului val al crizei financiare, a găsit pieţele din regiune cu o reputaţie clar stabilită, ca fiind rezervorul de creştere a asigurărilor Europei. Cu un grad de penetrare sensibil inferior pieţelor mature din Uniunea Europeană – 3,4%, faţă de media UE, de 7,7% -, dar raportând an de an rate de creştere dublu-digit, pieţele tinere ale Europei Centrale şi Est ofereau un teren promiţător de dezvoltare a afacerilor pentru asigurătorii europeni. Şi chiar dacă, în 2008, volumul total de prime subscrise în regiune nu reprezenta mai mult de 3,2% din subscrierile realizate la nivelul întregii UE, potențialul zonei era considerat foarte ridicat, mai cu seamă pe termen mediu şi lung, odată ce dezvoltarea economică a regiunii s-ar fi reflectat şi într-o prosperitate mai ridicată a cetăţenilor, oferindu-le şansa de a cheltui sume mai importante pentru asigurări. Poate că tocmai din această perspectivă se explică şi comportamentul de piaţă adoptat de majoritatea companiilor mari care au intrat în regiune – lupta pentru cota de piaţă, care să le asigure în viitor o bază de clienţi cât mai largă, şi o preocupare mai puţin evidentă pentru obţinerea de profit. De aici şi orientarea majoră a acestor pieţe către asigurările auto, clasele care, beneficiind şi de avântul substanţial al vânzărilor de autovehicule, ofereau baza de creştere a subscrierilor cel mai rapid valorificabilă, dar care în termenii profitabilităţii au constituit întotdeauna mai degrabă o sursă de pierderi, decât de profit.

Asigurările de viaţă – un trend setter

„Istoria” celor cinci ani de criză ne arată clar că asigurările de viaţă au fost cele care au imprimat trendul general în pieţele CEE. În timp ce pe segmentul asigurărilor non-life declinul afacerilor cu asigurări auto a fost compensat şi câteodată chiar surclasat de creşterile pe alte linii de asigurare, în special property, menţinând cifra totală a subscrierilor la valori cvasi comparabile cu cele din 2008, oscilaţiile mari înregistrate pe segmentul life au fost cele care au imprimat trendul pieţei regionale, într-o evoluţie de tip W.
Trebuie remarcat însă că, dacă prima ramură descendentă a W-ului a fost în principal o consecinţă a crizei de încredere în serviciile financiare generată de evenimentele de pe pieţele financiare internaţionale, cel de al doilea episod de descreştere poate fi caracterizat mai degrabă ca un „accident statistic”, trendul puternic descrescător al rezultatelor denominate în euro fiind imprimat în cea mai mare parte de devalorizarea puternică a monedei poloneze în 2011. De remarcat, de asemenea că,  în pofida momentului dificil din 2009, când un mare număr de contracte au fost lapsate, produsele de asigurări de viaţă Unit-Linked şi-au recâştigat popularitatea, vânzările pe acest segment crescând continuu după 2009.
Asigurările auto au în fost perioada 2008 – 2012 „Cenuşăreasa” declarată a industriei, înregistrând o scădere continuă pe linia asigurărilor CASCO şi menţinând cu greu un nivel relativ uniform pe segmentul MTPL. La cinci ani distanţă de la declanşarea crizei, primele subscrise pentru clasa CASCO se situează, în volum agregat, cu 20% sub nivelul anului 2008, cu observaţia că,  excluzând Polonia din totalul pieţei CEE, diferenţa creşte la circa 30%. În fapt, Polonia este singura piaţă care a reuşit ca, după o uşoară cădere în 2009, să reia un ritm susţinut crescător pe linia CASCO, astfel încât subscrierile din 2012 să depăşească cu puţin peste 10% volumul din 2008. Pentru Ţările Baltice, ultimii doi ani au însemnat o revenire pe un trend ascendent în vânzările de poliţe CASCO, dar volumul vânzărilor este încă departe de a-l fi egalat pe cel din 2008.
Caracterul obligatoriu al asigurărilor MTPL ar fi trebuit, în mod firesc, cel puţin să conserve valoarea subscrierilor pe această clasă. În realitate,  multe ţări din regiune s-au confruntat, cel puţin temporar, cu reduceri drastice de volum, explicabile numai în parte prin reducerea activităţii unor operatori corporatişti care asigurau parcuri de maşini. De fapt, acolo unde sunt disponibile date despre numărul poliţelor vândute, se poate observa că acesta nu a variat dramatic. Semnale culese din diverse pieţe CEE arată însă că acest număr total de poliţe are în prezent o structură diferită, conţinând un procent mult mai important de poliţe încheiate pentru o perioadă de şase luni. Chiar şi aşa, factorul determinant rămâne, cu siguranţă, „războiul preţurilor”, fenomen determinat de înăsprirea concurenţei pe acest segment de piaţă generator de lichidităţi. Per ansamblu, efectul combinat al acestor factori, cărora li se adaugă şi devalorizarea monedei naţionale, a făcut ca piaţa ungară să încheie 2012 cu un volum de subscrieri pe MTPL mai mic cu 42% decât în 2008. Similar, dar la o dimensiune mai mică, Cehia, Slovacia şi Slovenia au înregistrat şi ele o depreciere cu 10 – 20% a volumului de afaceri pe clasa MTPL. La polul opus, Polonia a consemnat o creştere continuă a volumului PBS pentru asigurări MTPL, încheind 2012 cu subscrieri cu 30% mai mari decât în 2008.
Între liniile importante de business, asigurările property reprezintă singurul segment care, cel puţin la nivel agregat, nu a cunoscut nicio scădere în cei cinci ani de criză. La nivel individual, pieţele din regiune au cunoscut diverse oscilaţii, dar numărul ţărilor care au încheiat 2012 cu rezultate inferioare anului 2008 pe zona property este relativ scăzut: Croaţia, Letonia, Lituania, România şi Serbia. Pe de altă parte, Polonia şi Cehia au reuşit să menţină permanent o dinamică pozitivă pe acest segment, încheind 2012 cu rezultate net superioare anului 2008 (+ 58%, respectiv +18%).

În obiectiv, profitul

Una dintre cele mai importante schimbări pe care anii de criză le-au produs în pieţele de asigurări CEE este, cu siguranţă, orientarea companiilor către profit. Cu excepţia României, piaţa care a înregistrat constant o balanţă negativă, toate pieţele importante din regiune pentru care deţinem date privind profitul au reuşit să se menţină în teritoriu pozitiv, chiar la un nivel superior anului 2008. Chiar şi piaţa Ungară, puternic afectată de criză atât din punct de vedere al subscrierilor, cât şi din perspectivă fiscală, a reuşit să evite un rezultat „în roşu”, în condițiile în care profitabilitatea s-a menţinut la un nivel mult scăzut faţă de 2008. Reducerea costurilor de orice tip pare să ocupe cel mai important loc în preocupările asigurătorilor CEE, ca şi în activitatea oricărei entităţi comerciale europene.
Dar dacă este adevărat că pentru a fi profitabil este important să cheltui cât mai puţin, tot atât de adevărat este că, de la anumit nivel înainte, îmbunătăţirea profitabilităţii depinde totuşi, în principal, de sporirea veniturilor. Acest adevăr simplu a căpătat mult mai multă relevanţă în anii crizei şi l-a adus tot mai mult în centrul atenţiei pe „măria sa, clientul”: nevoile sale, preferinţele sale, capacitatea sa de a plăti un mix de beneficii, fidelitatea sa şi, nu mai puţin important, cele mai bune căi prin care atenţia şi încrederea sa să poată fi captate. Toate acestea sunt aspecte care au solicitat la maximum inventivitatea asigurătorilor şi, din fericire, s-a dovedit în numeroase cazuri, ca aceasta nu lipseşte.
Din ce în ce mai mult tehnologia îţi face loc în interacţiunea cu clienţii – în procesul de informare, dar şi în vânzare şi, de ce nu, în servisarea post-vânzare. După o perioadă în care produsele au căpătat din ce în ce mai multă complexitate, raţiuni legate de eficienţa actului de vânzare şi administrare, dar şi de profilul noilor generaţii de clienţi – mai grăbiţi, mai sintetici, mai orientaţi către accesul la distanţa -, fac ca noul cuvânt de ordine să fie „simplificarea în sofisticare” – în structură, în acces, în administrare.
În sfârşit, pentru a încheia această sumară trecere în revistă a celei mai grele perioade din istoria „modernă” a pieţelor de asigurări CEE, trebuie spus, probabil, că acest „cincinal” al crizei are şanse serioase să se prelungească şi în anii următori. Cu siguranţă însă că experienţa acumulată şi mutaţiile produse de aceşti ani vor lăsa pieţele CEE mult mai pregătite să valorifice la maximum atât de aşteptatul moment al adevăratei relansări, când nu numai indicatorii PIB, dar şi standardul de viaţă al cetăţenilor regiunii se vor îmbunătăţi.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Schimbare de perspectivă în 5 paşi).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!