Opinii
Sistemul românesc VS Status quo european
Autor:Dan ZAVOIANU
Luni, 01 Septembrie 2014

Ameninţări

1. Vulnerabilitate ridicată a consumatorilor la practici abuzine, activităţi neconforme, oferte situate pe piaţa gri a serviciilor financiare, produse şi companii neautorizate sau nereglementate.
Deşi mai puţin expuşi la risucrile produselor complexe, consumatorii români sunt cel puţin la fel de expuşi ca restul europenilor în faţa riscurilor de înşelăciune, marketing agresiv sau publicitate înşelătoare. Atât autorităţile europeane de supraveghere, cât şi autorităţile naţionale (Autoritatea de Supraveghere Financiară din România nu face excepţie) au emis numeroase alerte şi recomandări în privinţa capcanelor produselor FOREX sau CFD, spre exemplu, dar şi în privinţa tranzacţionării exclusive prin internet sau în privinţa produselor complexe de investiţii vândute către segmentul de retail.
La nivel european se fac eforturi pentru combaterea practicilor abuzive, lipsite de etică şi în unele cazuri desfăşurate, în mod ilegal, de firme neautorizate în vederea oferirii de servicii de investiţii în produse financiare complexe, care implică un risc crescut. Aceste practici se regăsesc uneori în toate sectoarele sistemului financiar şi presupun, printe altele:

  • publicitate înşelătoare prin prezentarea câştigurilor probabile fără menţionarea riscurilor mari aferente;
  •  marketing agresiv;
  • folosirea datelor de contact fără acordul utilizatorilor;
  •  vânzarea, cu bună ştiinţă, a unor produse financiare complexe către grupuri vulnerabile de consumatori fără pregătire de specialitate în domeniu;
  • prestarea fără autorizaţie sau în condiţii neconforme a serviciilor de consultanţă în investiţii.

Cu toate acestea, investitorii au la rândul lor un rol important  în prevenirea sau descoperirea la timp a unor asemenea cazuri, respectând  anumite măsuri recomandate atât de către autoritatea de supraveghere, dar şi de către autorităţile europene. În principal, este bine să nu achiziţionăm un produs financiar dacă nu înţelegem pe deplin ceea ce ni se oferă.
În marea lor majoritate, problemele întâmpinate de consumatorii români rămân la un nivel de bază, de la refuzul companiilor de asigurări pentru plata despăgubirilor, la abuzuri de piaţă sau, în cazuri izolate, la furturi de acţiuni din portofoliu.
Acest fapt, arată pe de o parte, nivelul redus de sofisticare al sistemului financiar din România iar pe de altă parte gradul redus de eficacitate al instituţiilor şi companiilor de a îmbunătăţi cadrul de protecţie a consumatorilor prin prevenţie.
În special în domeniul asigurărilor, numărul petiţiilor este considerabil mai ridicat în România decât în alte ţări. Aproape 12.200 de petiţii fac referire la segmentul asigurărilor auto, petiţii legate în mare parte de neplata despăgubirilor în cazul RCA, relativ la o piaţă de doar 547 milioane euro şi la un parc auto estimat la doar 6 milioane de autovehicule.
Pe de altă parte, în sistemul pensiilor private au fost înregistrate doar 1.287 de petiţii în 2013, la o piaţă de circa 6 de milioane participanţi la Pilonul II (fără a lua în calcul cei cca. 314.000 de participanţi la Pilonul III al pensiilor facultative, pentru a evita dublarea cifrelor). E drept, sistemul de pensii private nu se confruntă încă cu plăţi semnificative însă separarea activelor, sistemul de depozitare şi garanţiile oferite şi-au pus amprenta în sens pozitiv asupra întregului mecanism.
În cazul pie      ţei de capital, orice problemă apărută are potenţialul de a se transforma într-un scandal mediatic, populaţia şi mass-media păstrând încă o sensibilitate ridicată faţă de acest sector după prăbuşirea FNI, de acum 14 ani. Cu toate acestea, numărul problemelor este relativ mic, iar cele care sunt nu se referă la slăbiciuni grave de sistem, putând fi şi acestea rezolvate în viitor prin ridicarea barierelor de intrare şi menţinere pe piaţă pentru operatori, prin introducerea unor filtre suplimentare în relaţia cu clienţii, în vederea majorării siguranţei tranzacţiilor sau chiar prin folosirea, într-un cadru organizat şi reglementat, a whistleblow-erilor. Doar 143 de petiţii au fost înregistrate în 2013 la sectorul pieţei de capital, ţinând cont totuşi că pe această piaţă mai multe instituţii pot prelua rezolvarea diverselor probleme ale investitorilor. Cazurile semnalate în această piaţă, deşi puţine, sunt de regulă destul de complicate.
Chiar dacă piaţa din România este considerată a fi într-un stadiu incipient de dezvoltare, aceasta nu este ferită de riscurile evoluţiilor pieţelor mondiale şi nici de riscurile noilor tendinţe în materie de inovaţie financiară. Deşi încă nu au efecte pe plan local, falimentul spectaculos al celei mai mari burse Bitcoin MtGox sau riscurile Crowdfunding-ului nu mai sunt noţiuni străine nici pentru piaţa autohtonă.
Inovaţia financiară nu se află în topul problemelor sistemului financiar românesc, pentru că riscurile noilor produse din România nu au puterea de a afecta un număr mare de consumatori. Există totuşi o vulnerabilitate a unor categorii de consumatori la produse financiare noi cu riscuri ridicate, în contextul educaţiei financiare scăzute. Aşa cum am menţionat deja, nu sunt de neglijat tendinţele unor operatori de a adresa instrumentele financiare complexe (în special produsele structurate), destinate investitorilor specializaţi, către piaţa de retail, profitând de gradul redus de întelegere al acestui segment de consumatori.
2. Blocarea dezvoltării pieţelor de capital, de asigurări sau de pensii private facultative în ipoteza nerezolvării problemelor de atragere şi polarizare a economiilor populaţiei, problemelor de încredere cu care se confruntă consumatorii şi în lipsa unor programe şi strategii dedicate în direcţia dezvoltării pieţei de capital prin implicarea statului.
Această situaţie poate avea efect negativ pentru consumatori în privinţa aspectelor legate de o concurenţă redusă: lipsa economiilor la scară, diversificarea inadecvată a ofertelor, nivelul nefavorabil al comisioanelor practicate, gradul de siguranţă redus ca urmare a vulnerabilităţii furnizorilor.
Din elementele care indică o blocare a dezvoltării pieţelor putem aminti printre altele:

  • plafonarea pieţei asigurărilor sub nivelul de 2 miliarde euro, în condiţiile dependenţei industriei de asigurări de segmentul de asigurări obligatorii RCA;
  • lipsa cronică de lichiditate a Bursei de Valori București, numărul scăzut de emitenți și lipsa ofertelor publice primare de emisiune;
  •  diversificarea scăzută a sectoarelor economice reprezentate pe bursă:

Sectorul de obligațiuni slab dezvoltat pe piața reglementată;

  •  sectorul de instrumente derivate foarte slab dezvoltat pe piața reglementată;
  •  gradul redus de cultură economică sau de încredere în instituţiile financiare.

Evoluţia economiei naţionale şi a salariului mediu, presiunea demografică, ritmul scăzut de formare al capitalului autohton şi gradul redus de economisire a populaţiei, efectele negative, amplificate, asupra sistemului financiar românesc în urma evoluţiei economiei globale şi europene şi diversele evoluţii politice sau militare internaţionale sunt elemente care nu ar mai trebui menţionate fiind de la sine înţeles rolul major al acestora în blocarea dezvoltării sistemului financiar autohton. Datorită globalizării şi integrării pieţelor financiare, dezvoltarea sustenabilă a sectorului financiar din România depinde şi de măsurile luate la nivel internaţional, în special în Uniunea Europeană, cu bune şi cu rele.
Economisirea redusă – cerc vicios cauză - efect: lipsa oportunităţilor de investiţii, pe de o parte, şi lipsa unui nivel adecvat de cultură financiară al consumatorilor români, pe de altă parte, nu conduc la polarizarea constructivă a capitalului în economie. O acumulare inadecvată de capital nu sprijină creearea oportunităţilor de investiţii sau cointeresarea suficientă la operatorilor în a furniza educaţie financiară.
3. Vulnerabilităţi ce pot rezulta din cadrul legislativ existent şi structura pieţelor.
Fără a intra în detalii ce ţin mai mult de stabilitate financiară şi analiză strategică legislativă, concurenţa şi lipsa unor piese din mecanismul legislativ pot avea efecte directe sau mai puţin directe asupra consumatorilor.
Spre exemplu, ţinând cont de trade-off-ul asociat - adică de complexul de avantaje care nu pot exista fără dezavantaje - designul sistemului de pensii private a încurajat menţinerea pe piaţă a brandurilor mari, solide. Cu toate acestea, gradul de competiţie pe piaţă are de suferit, existând deja o concentrare excesivă a pieței administratorilor, dar și bariere de intrare în piață. Pe de altă parte, introducerea unui sistem de pensii ocupaţional ar aduce un plus de capital în conturile fondurilor de pensii care, la rândul lor, ar putea finanţa economia prin intermediul bursei de valori.
Problemele înregistrate în sectorul asigurărilor obligatorii de locuinţă sau amânarea listării unor companii de stat pe bursă se pot adăuga la acest capitol. Acestora se mai adaugă şi diverse vulnerabilităţi, mai mult sau mai puţin cuantificabile, ce pot rezulta din contextul economiei naționale, internaționale, al mediului financiar și al deciziilor politice.
O legislaţie puternică nu garantează aplicarea acesteia. În România, cele mai multe petiţii se referă la activităţi neconforme, ilegale, iar aplicarea legii şi obţinerea unei decizii finale în instanţă se poate dovedi un proces greoi şi de durată în cazul pagubelor de ordin financiar. Ca urmare a constatării unor nereguli în activitatea entităţilor reglementate, autoritatea de supraveghere şi reglementare financiară a luat rapid măsuri de ordin administrativ dintre cele mai drastice şi a înaintat informaţiile necesare organelor statului abilitate în desfăşurarea anchetelor. Anchetele de ordin penal nu sunt însă de competenţa arbitrului pieţei financiare iar acestea se derulează pe o perioadă mai lungă de timp.
Totodată, în piaţa asigurărilor se înregistrează foarte multe probleme aferente întârzierii acordării despăgubirilor de către societăţile de asigurări sau refuzului de plată a despăgubirilor către asiguraţii îndreptăţiţi, mai ales în cazul asigurărilor obligatorii auto.

Oportunităţi:

Deşi cu întârziere faţă de potenţialul său, România poate construi un sistem financiar solid beneficiind de experienţele proprii, dar şi de reglementările mature şi bunele practici identificate în statele dezvoltate. Totodată, România dispune de un poteţial semnificativ de dezvoltare a pieţelor financiare, din perspectiva segmentului de retail, odată cu concretizarea potenţialului de dezvoltare a economiei.
Construirea unei baze solide, interdependente, pe componentele: reglementare, supraveghere, control, protecţie consumatori şi educaţie financiară.
Elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale în domeniul protecţiei consumatorilor de servicii şi instrumente financiare.
Implementarea unor proceduri de supraveghere prudenţială de o manieră care să nu genereze efort şi cost suplimentar semnificativ din partea industriei.
Introducerea unui mod de abordare integrată a activităţilor de protecţie a consumatorului şi educaţie financiară la nivelul factorilor decizionali.
O asfel de abordare presupune

  •  identificarea celor mai bune practici, interne sau externe;
  • uniformizarea pe cât posibil a activităţilor;
  •  tratarea într-o manieră logică şi interdependentă a proceselor şi a sectoarelor sistemului financiar;
  • consultarea publică a tuturor părţilor implicate în protecţia cosnumatorului din România;
  •  folosirea unor principii general valabile menite să aducă eficienţă şi eficacitate programelor specifice şi măsurabile enunţate într-o strategie naţională sau de sector.

Pot fi identificate măsuri eficiente de revizuire a activităţilor şi procedurilor de supraveghere on-site şi off-site în urma experienţelor legate de fraudele pe piaţa de capital şi de activitatea unor societăţi de asigurare.
Armonizarea la noua legislaţie europeană în domeniu şi adoptarea practicilor şi principiilor internaţionale în domeniu protecţiei consumatorilor şi educaţiei financiare.
În continuarea celor prezentate în această ediţie, în numărul următor va fi abordat conceptul de educaţie financiară în context european.





Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Sistemul românesc VS Status quo european).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!