Pensii
Slovacia – a patra rundă
Autor:Daniela GHEȚU
Vineri, 06 Martie 2015

Deşi datele demografice curente califică Slovacia ca fiind una dintre cele mai „tinere” ţări din Uniunea Europeană, după vârsta medie a locuitorilor săi, prognozele pentru anul 2060 reflectă o tendinţă cu totul contrară, cu şanse maxime de a plasa ţara în Top 3-ul ţărilor europene cu cea mai bătrână populaţie. Consecinţele unei astfel de evoluţii sunt clare – numărul pensionarilor se va tripla, iar cheltuiala sistemului de pensii va creşte substanţial, indiferent de performanţa economică a ţării, afirmă Branislav BLEHA, Vice Decan al Facultăţii de Ştiinţe Naturale a Universităţii Cornelius, instituţie de învăţământ ai cărei cercetători au studiat, împreună cu specialiştii Infostat, perspectivele demografice ale Slovaciei.

Datele statistice administrate de Infostat arată că pe parcursul a numai un deceniu, rata natalităţii a scăzut dramatic,  astfel încât,  în prezent,  Slovacia se numără printre ţările cu cea mai redusă rată a natalităţii din lume. Mai mult, numărul populaţiei feminine de vârstă fertilă s-a redus până la limita la care, chiar dacă ele ar naşte mult mai mulţi copii, situaţia de ansamblu nu s-ar putea ameliora simţitor. În aceste condiţii, îmbătrânirea accelerată a populaţiei pare un trend de neevitat.
Cum se împacă acest trend cu cea mai recentă iniţiativă a Guvernului FICO, de a deschide pentru a patra oară fondurile de pensii private obligatorii – Pilon II –,  îndemnând participanţii să se retragă din acest sistem şi să revină, împreună cu fondurile acumulate, în sistemul public de pensii?
Guvernanţii îşi justifică iniţiativa prin nemulţumirea cu privire la performanţa Pilonului II, folosind ca exemplu în acest sens valorile reduse ale primelor pensii furnizate de sistem începând cu acest an. De cealaltă parte a baricadei, profesioniştii sistemului de pensii atrag atenţia că pensiile intrate în plată în acest an sunt nerelevante pentru viitorul sistemului, fiind plătite după o perioadă prea scurtă de acumulare. Pe de altă parte, pe termen lung, datele problemei ar putea fi substanţial diferite, ţinând cont de nesustenabilitatea evidentă a sistemului public de pensii în condiţiile îmbătrânirii populaţiei. Mai mult, susţin mulţi reprezentanţi ai opoziţiei, deschiderea Pilonului II – indiferent de felul în care este justificată public – nu este decât o modalitate de a apela încă o dată la activele acumulate în sistemul de pensii private pentru a acoperi măcar în parte deficitul sistemului public de pensii.

400,2 euro/lună pensie medie pentru limită de vârstă (dec. 2014)

Pentru moment, Pilonul II de pensii slovac numără circa 1,5 milioane de participanţi, care plătesc contribuţii de 4% din salariul brut – procent redus în etape succesive, de la 9% – şi care au acumulat de la lansarea sistemului până în prezent active nete în valoare de circa 6,5 miliarde euro. Din nefericire,  nenumăratele alterări aduse sistemului în ultimii ani – peste 20 de schimbări succesive – au afectat serios stabilitatea şi predictibilitatea activităţii de administrare, cu repercusiuni vizibile şi asupra beneficiilor generate de sistem pentru participanţi. Ca atare, însumând efectele negative ale crizei, ale deselor schimbări de reguli, precum şi preferinţa masivă a participanţilor pentru fondurile „garantate”, cu un regim de investiţii extrem de conservator, randamentul mediu al fondurilor de pensii de Pilon II s-a situat în ultimii cinci ani la un nivel foarte modest, de circa 2%.
Statisticile Ministerului Muncii arată că din totalul participanţilor, circa 350.000 persoane nu dispun în prezent de niciun venit salarial şi, ca atare, nu contribuie efectiv, în timp ce aproximativ  450.000 persoane au venituri lunare mai mici de 500 euro, iar 380.000 persoane dispun de venituri lunare de până la 1.000 euro. În aceste condiţii, specialişti din arcul guvernamental au calculat că, pentru a aduce un avantaj financiar real la pensie, faţă de participarea exclusivă la sistemul public, participarea la Pilonul II de pensii private este recomandabilă numai pentru cei cu venituri lunare de peste 800 euro. Această apreciere nu ţine însă cont de faptul că o mare parte a celor înrolaţi în Pilonul II nu realizează aceste venituri numai pentru că sunt foarte tineri, la început de carieră. Ca atare, a le recomanda în acest moment să se retragă din fondul de pensii nu înseamnă decât a le crea o falsă perspectivă cu privire la viitorul lor de cetăţeni vârstnici.

1 milion pensionari pensie medie pentru limită de vârstă (dec. 2014)

Dilema sistemului de plată

În fapt, elementul care a alimentat, cel puţin aparent, decizia Guvernului de a deschide pentru a patra oara fondurile de Pilon II, a fost cel al pensiilor private intrate în plată în acest an.
La începutul lui 2015, circa 3.000 de persoane au îndeplinit condiţiile de pensionare necesare pentru a solicita constituirea unei pensii de Pilon II. În primele luni ale anului doar câteva zeci de persoane au solicitat acest lucru, urmând să-şi aleagă un furnizor de pensie pe baza ofertelor personalizate pe care fiecare dintre cele trei companii abilitate pentru plata pensiilor private – ALLIANZ Slovenská Poisťovňa, UNION şi GENERALI –, le vor prezenta prin intermediul sistemului de licitaţii administrat de Casa Naţională de Pensii.
Din păcate,  această primă experienţă practică pare să conducă la rezultate nesatisfăcătoare, cel puţin la prima vedere, şi care nu au scăpat neexploatate politic. Primele calcule efectuate pentru pensiile private suplimentare aduc beneficiarilor sume atât de mici încât totalul veniturilor obţinute, cumulat, din sistemul public şi Pilonul II este inferior pensiei de care aceştia ar fi dispus dacă ar fi contribuit exclusiv la sistemul de stat. Nu trebuie uitat însă că acest rezultat intervine după numai 10 ani de acumulare a unor contribuţii foarte reduse, a căror fructificare financiară a fost îngreunată şi de anii de criză. Mai mult, susţin diverşi specialişti, ar trebui mai degrabă reanalizate sistemul de plată şi modalitatea de calcul a anuităţilor prevăzute de lege, aparent dezavantajoase pentru beneficiari, decât să se folosească un rezultat neconcludent pentru a pune sub semnul întrebării utilitatea sistemului însuşi.
Cu totul altfel se pune problema, susţin experţii Institutului de Prognoză de pe lângă Academia de Ştiinţe din Slovacia, pentru tinerii care au acum vârsta de 30 ani. Pentru aceştia, date fiind tendinţele demografice şi posibilităţile de finanţare suplimentară a bugetului public de pensii, toate calculele arată că participarea exclusivă la sistemul public de pensii nu le va permite menţinerea unui standard de viaţă similar celui de care dispun pensionarii de astăzi. Dacă în prezent statul trebuie să „subvenţioneze” anual sistemul public de pensii cu circa 1 miliard euro, în viitor – când „paritatea” dintre numărul angajaţilor şi cel al pensionarilor „în plată” se va reduce de la 1,6 angajaţi/pensionar la circa 0,74 angajaţi/pensionar –, deficitul va creşte exponenţial şi va fi din ce în ce mai greu de acoperit.
Totuşi, în pofida discrepanţelor evidente dintre resursele şi cheltuielile sistemului public de pensii, Guvernul actual nu se ferește să lanseze promisiuni privind bunăstarea pensionarilor. Cea mai recentă dintre acestea vizează introducerea unei „pensii minime”.

68% din contribuţiile minime la bugetul asigurărilor sociale sunt plătite de liber - profesionişti

Pensia minimă – semne de întrebare

Vrem să garantăm prin această măsură că orice persoană care a lucrat un anumit număr de ani nu va avea nevoie să apeleze la ajutoarele sociale,  a declarat Premierul FICO în februarie, când Cabinetul său a adoptat proiectul de lege care introduce pensia minimă, înaintându-l spre aprobare Parlamentului. Potrivit noului text de lege, Sociálna Poisťovňa – furnizorul serviciilor de securitate socială –, va plăti tuturor celor care au lucrat cel puţin 30 de ani şi au împlinit vârsta standard de pensionare, o pensie cel puţin egală cu pensia minimă. Valoarea acesteia a fost stabilită pentru început la nivelul de 136% faţă de venitul minim de subzistenţă, nivel căruia i se adaugă câte 2pp pentru fiecare an lucrat peste perioada minimă de 30 de ani şi 3pp pentru o perioadă de peste 40 de ani de lucru. În condiţiile anului 2015, venitul de subzistenţă este de 198 euro, ceea ce înseamnă că valoarea cea mai scăzută a pensiei minime va fi de 269, 5 euro, în timp ce pentru stadiile lungi de cotizare va depăşi 300 euro.
În viziunea Guvernului,  introducerea acestei măsuri ar trebui să încurajeze munca pe o perioada cât mai îndelungată. Pentru moment însă, în 2015 măsura va corecta – dacă va fi aprobată de forul legislativ în forma propusă de Guvern –, veniturile a circa 75.000 din cei 1 milion de pensionari actuali ai Slovaciei şi va costa bugetul 16, 4 milioane în 2015 şi circa 31 milioane euro în 2016. În plus, introducerea pensiei minime nu numai că lasă nerezolvate, dar chiar descurajează rezolvarea unor defecţiuni structurale ale sistemului,  cum ar fi plata unor contribuţii sociale subevaluate de către cei care desfășoară o activitate independentă.
În sfârşit, dintr-o perspectivă îndelungată, în condiţiile în care specialiştii apreciază că peste câteva decenii valoarea pensiilor de stat obişnuite va scădea către sau chiar sub nivelul de subzistenţă, garantarea unei pensii minime după regula introdusă de proiectul de lege pare un pur artificiu politic de popularitate fără şanse de a fi menţinut în viitor.

31 milioane euro costul pensiei minime în 2016

Sistemul de pensii slovac este alcătuit din trei piloni

  1. Pilonul I - pensia publică – PAYG
  2. Pilonul II – pensia privată obligatorie (bazat pe capitalizarea contribuţiilor)
  3. Pilonul III – pensia privată facultativă (bazat pe capitalizarea contribuţiilor)

La momentul lansării, Pilonul II permitea angajaţilor să dirijeze 9 procente din salariul brut – din cele 18 plătite în total către asigurările sociale –, către fondul de pensii private. În 2012,  Guvernul FICO a decis scăderea cotei alocate contribuţiilor la Pilonului II la 4%. Pilonul II a suferit, de asemenea, numeroase modificări ale regulilor de funcţionare, precum şi trei etape de „deschidere” a fondurilor care nu s-au bucurat însă de un ecou pozitiv în rândul participanţilor.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Slovacia – a patra rundă).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!