LifeStyle
Start-up: de la idee la business
Autor:Sabrina CANEA
Marti, 25 Octombrie 2016

Până nu cu mult timp în urmă, oamenii căutau în job-urile lor securitate financiară, oportunități de viitor, precum și stabilitate pe axa temporală, dorind să rămână într-o anumită companie cât mai mult timp cu putință. Totuși, noul mileniu ne-a făcut cunoștință cu oameni care pun mai puțin accent pe termenul de siguranță și mai mult pe cel de împlinire profesională. Ne aflăm, așadar, într-o perioadă în care trendurile vorbesc despre start-up-uri, despre idei și viziuni mai mult sau mai puțin conformiste, ce ajung afaceri de succes. Totuși, până unde merge acest risc? Este start-up-ul o alegere de viitor?

„Cred că ne aflăm în era antreprenoriatului şi, din moment ce securitatea locului de muncă a devenit un element care ţine de domeniul trecutului, nu avem nicio altă alegere decât să devenim încrezători în propriile puteri”, afirmă Gary BREDOW, gazda şi creatorul show-ului televizat Start up – o emisiune care oferă telespecatorilor săi o perspectivă din interior a lumii moderne a antrepronoriatului american.

Aşadar, după spusele lui BREDOW, dacă ai visat vreodată să fii propriul tău şef, să ai propria ta afacere, nu a fost niciodată un moment mai bun ca acum. În ajutorul tău vine întreaga reţea de internet, care te poate conecta cu miliarde de potenţiali clienţi, pateneri şi angajaţi, fără a mai menţiona sute de instrumente online care simplifică punerea în mişcare a unei afaceri.

În ciuda tuturor acestor posibilităţi, o simplă idee nu este de ajuns pentru a construi o afacere de succes. Planificarea este un cuvânt cheie în această ecuaţie, precum şi integrarea instrumentelor şi tehnologiilor care ar putea face din afacerea ta un produs cât mai la îndemâna clienţilor tăi, care să le satisfacă nevoile actuale. Ai nevoie de un cadru potrivit, o echipă productivă şi relaţii care să-ţi poată oferi un boost în business. În acest context, în care micii afacerişti deja au sute de modele, mai vechi şi mai noi, din care să se inspire şi, mai mult, au la dispoziţie know-how-ul acestora, care sunt punctele tari şi cele slabe, care facilitează (sau nu) succesul unei afaceri?

Mike PARSONS, fondator de start-up-uri şi Managing Director în mai multe companii din Amsterdam, Londra şi Statele Unite, susţine că în ultimele şase luni se conturează un trend foarte important în rândul startup-urilor, acela de a pune accent mult mai mare pe dezvoltarea şi succesul unui produs, decât pe produs în sine. În acest sens, PARSONS a subliniat cateva aspecte vitale pentru succesul unui afaceri aflate la început de drum, adaptate contextului actual.

3 caracteristici importante pentru succesul unui start-up

  • Dezvoltarea şi optimizarea sectorului mobile – zona de mobile tranformă felul în care ne raportăm la tehnologie, aşa că orice start-up ar trebui să ia în calcul această componentă.

  • Efectul de reţea – orice start-up din tehnologie care mizează pe efectul de reţea (the network effect) va avea succes. El se referă aici fie la acele produse şi servicii care se adresează atât zonei de consumatori finali, cât şi celei de business (B2C şi B2B), iar cele două categorii să se înfluenţeze una pe cealaltă. Avem ca exemplu sistemul Uber sau Amazon (care a devenit unul dintre cele mai mari marketplace-uri din lume), care a avut creşteri în ultimii ani mult mai mari decât orice retailer clasic.

  • Utilizarea economiei colaborative – modalitatea în care ne gândim azi la proprietate este în schimbare. Noile generaţii nu îşi mai doresc atât de mult să aibă anumite bunuri în posesie, precum case, maşini etc. Ideea de proprietate se transformă, începem să ne gândim că aproape orice bun poate fi împărţit – toate produsele care se bazează pe ideea de a împărţi (închiria) lucruri care, în mod normal, nu erau la comun până acum, ca de exemplu Airbnb sau Uber – vor transforma industrii.

Cele mai frecvente greşeli făcute de creatorii de start-up-uri

  • Creierul este fondatorul unic. Ca unic fondator, ai aproape zero şanse să primeşti finanţări semnificative. Nu este doar o coincidenţă faptul că fondatorii care au reuşit, au facut acest lucru în echipe de minimum doi.

  • Locaţie neinspirată – dacă un start-up porneşte într-o locaţie sau o zonă care nu-l favorizează, e dificil de schimbat aspectul zonei. Cea mai simplă variantă este mutarea start-up-ului către o altă zonă mult mai potrivită pentru acel tip de afacere. De asemenea, design-ul interior spune multe despre business în sine, astfel că o investiţie în acest aspect nu va fi niciodată o risipă – spre exemplu, o agenţie de publicitate va avea un design interior diferit de o firmă de avocatură.

  • Nişa nepotrivit aleasă – alegând o nişă prea îngustă, rişti să izolezi afacerea într-un colţ. Nu acesta este felul în care se evită confruntarea pe piaţă.

  • Idee derivată – un upgrade la o idee existentă nu îţi asigură şi succesul. „Google de mâine” sau „un nou Google” nu va fi precum Google, putând cunoaşte un eşec imediat dacă este gândit superficial.

  • Încăpăţânarea – sau incapacitatea de adaptare reprezintă un factor care omoară start-up-urile care, de altfel, ar fi putut supravieţui cu un minim efort de deschidere. Totul ţine de comunicare şi interacţiunea cu clienţii şi partenerii, cât şi de acţiunea în conformitate cu feedback-ul primit de la aceştia. A face o afacere după propriul plan nu trebuie confundat cu a asculta problemele şi sugestiile celor din jur.

  • Să angajezi programatori slab pregătiţi – a distinge între un bun programator şi unul slab ar presupune să fii tu însuţi unul bun sau să ai un specialist de încredere în echipa ta. Programatorii excepţionali sunt o resursă foarte rară şi oricând de folos.

  • Alegerea greşită a platformei – dacă start-up-ul tău va dăinui sau nu, aceasta depinde de cât de repede poţi să-l scalezi, odată ce el prinde tracţiune. O platformă greşit aleasă poate strangula scalabilitatea, iar utilizatorii, clienţii tăi, nu aşteaptă până când tu îţi vei da seama de acest lucru.

  • Lentoarea în procesul de lansare – înainte de a-ţi lansa un start-up, se întâmplă ca oamenii să fie de multe ori în ceaţă în ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea „ar trebui ca start-up-ul meu să existe?”. Cu cât amâni mai mult lansarea, cu atât mai târziu vei afla răspunsul. Dacă îţi este teamă să afli care va fi acest raspuns, poate ar fi bine să te intrebi de ce.

  • Grăbirea lansării – dacă îţi lansezi start-up-ul prea devreme, s-ar putea să fii nepregătit în a gestiona evoluţia şi primii clienţi sau, şi mai rau, să fii nepregătit în a prezenta un produs complet utilizabil.

  • Să nu ai un profil de utilizator în minte – undeva, cineva o să fie interesat cu siguranţă de produsul tău, dar este important să sublieniezi cu exactitate care anume segment de piaţă este de interes pentru afacerea ta. Faptul că produsul tău ar putea fi cumpărat de mai multe categorii de vârstă, spre exemplu, nu înseamnă neapărat că acesta se va adresa tuturor categoriilor de vârstă. A te adresa tuturor consumatorilor – este o greşeală recurentă şi nici tu nu trebuie să cazi în această extremă, chiar dacă ea este tentantă.

  • Să atragi prea puţini bani în afacere. Cu prea puţine fonduri s-ar putea să nu poţi dezvolta şi expune produsul la adevăratul său potenţial. Ia în considerare că pot apărea costuri neprevăzute, precum şi că banii destinaţi promovării sunt foarte importanţi creării de vizibilitate şi aducerii clientului în contact cu produsul tău. De aceea, este necesar un plan cât mai concret, din punct de vedere investiţional.

  • Cheltui prea mult – dacă ajungi să cheltui prea mult înainte de a creşte suficient pentru a te califica la următoarea rundă de finanţare, te îndrepţi către epuizarea cash-ului investit, ceea ce poate anunţa sfârşitul proiectului tău.

  • Atragi prea mulţi bani – dacă atragi prea mult, s-ar putea să consideri acest lucru un succes în sine, înainte de a întreprinde ceva cu acei bani, astfel încât ei să producă rezultate. Nu uita că pentru a face afacerea funcţională trebuie să-ţi „cucereşti” clienţi sau utilizatori.

  • Gestionarea precară a relaţiei cu investitorii – dacă ar fi să alegi între a-i face pe investitori fericiţi sau a-i face pe clienţi fericiţi, alege întotdeauna clienţii. Dacă ei sunt fericiţi, investitorii vor vedea şi ei, ulterior, rezultate pozitive.

  • Sacrificarea utilizatorilor pentru un (presupus) profit – poţi lăsa banii şi profiturile pe mai târziu. Dar asta nu se poate spune când vine vorba de a-i mulţumi pe utilizatori sau clienţi. Ei vor produsul tău aici şi acum.

  • Nu vrei să te murdăreşti făcând treabă – nu poţi rezolva toate problemele doar din birou. Business-ul se construieşte şi prin relaţii, mergi şi întâlneşte acei oameni relevanţi.

  • Conflicte între fondatori – primul punct de mai sus indică nevoia de a lucra în parteneriat de minimum doi, însă o situaţie des întâlnită este conflictul între fondatori. Ei fiind oameni ambiţioşi, este foarte probabil să nu cadă de acord pe anumite decizii. Ideal ar fi ca aceste situaţii să fie aplanate înainte de a produce efecte asupra business-ului.

  • Efortul pe jumatate – o lipsă de determinare în a vedea start-up-ul tău reuşind, nu este o situaţie rară. Dacă simţi că ai şi alte opţiuni în viaţă în afară de a-ţi construi afacerea, s-ar putea ca mental să te agăţi de acelea.

  • Echipa potrivită – o idee grozavă nu poate funcţiona fără specialiştii potriviţi. Cea mai mare greşeală când îţi construieşti echipa este să nu ai un specialist din domeniul produsului pe care vrei să îl dezvolţi.

  • Incapacitatea sau nepriceperea de a prezenta ideea/produsul – te întâlneşti cu un fondator şi îl întrebi ce poate să facă produsul start-up-ului său, iar el începe să îţi vorbească într-un limbaj de nedesluşit. Este foarte important să fii pasionat de ceea ce faci, dar la fel de important este să ştii şi să explici ce faci, să poţi să îţi promovezi ideea şi celor care nu sunt familiarizaţi cu domeniul în care activezi.

  • Se concentrează pe orice altceva, dar mai puţin asupra produsului – au un plan de business foarte bun, o prezentare extraordinară, au şi un sediu minunat... dar produsul? Acest gen de fondatori de startup-uri nu ştiu să îşi prioritizeze obiectivele. Trebuie să poţi să răspunzi la întrebarea „ce nevoie rezolva produsul tau?”

Impactul tehnologiei asupra afacerilor mici

Într-o lume în care tehnologia digitală transformă ireversibil pieţe şi industrii, iar incertitudinea geopolitică şi economică ţine în şah o mare parte a globului, capacitatea de adaptare reprezintă un element cheie pentru succesul organizaţiilor.

Astfel, antreprenorii de azi cunosc şi au la degetul mic una dintre cele mai puternice unelte ale zilelor noastre: tehnologia. Aceasta oferă o multitudine de unelte pe care le poţi folosi pentru a-ţi ghida noua companie de la început şi prin stadiile de creştere. Contabilitatea, marketingul şi comunicarea, dar şi publicitatea micilor afacerile au fost revoluţionate prin progresul computerelor, reţelelor şi al tehnologiilor de comunicare, devenind mult mai user-friendly şi oferind mult mai multe opţiuni celor care le folosesc, iar implementatorii din industrii diferite se adaptează continuu pentru a integra aceste noi tehnologii în business-ul lor.

Pentru a putea rezista competiţiei intersectoriale, organizaţiile colaborează cu o diversitate de parteneri, care oferă acces nu doar la noi pieţe şi categorii de consumatori, ci şi la tehnologii inovatoare, considerate vitale pentru dezvoltarea afacerii. Reţelele de colaboratori ale companiilor nu includ doar partenerii tradiţionali, ci şi clienţi, instituţii de învăţământ sau chiar concurenţi.

Surse:

www.entrepreneur.com

www.inc.com/

www.startups.co.uk

www.thenextweb.com

www.startupcafe.ro/

 

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Start-up: de la idee la business ).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!