Asigurări
Sub semnul competiţiei. Tendinţe în pieţele de asigurări ECE
Autor:Daniela GHETU
Joi, 24 Noiembrie 2016

Dincolo de efortul generalizat de adaptare la cerinţele noului regim de solvabilitate intrat în vigoare la 1 ianuarie, prima jumătate a anului 2016 a reprezentat o perioadă aparent „liniştită” pentru pieţele de asigurări ale Europei Centrale şi de Est. Totuşi, pentru actorii acestor pieţe, perioada n-a fost lipsită deloc de provocări, iar schimbările rapide care au loc în domeniu sunt departe de a anunţa o „mare calmă”.

În pofida relansării economice cvasi-generalizate în regiune, mediul economic rămâne totuşi unul volatil şi destul de tensionat, în care nici cetăţenii, nici afacerile nu au resimţit încă o veritabilă îmbunătăţire a situaţiei lor financiare. Din perspectiva asigurătorilor, această situaţie se concretizează în două tendinţe de semn contrar. Pe de o parte, cu o putere de cumpărare încă fragilă, consumatorii au un apetit scăzut pentru asigurări, de unde presiunea crescută pe preţul asigurării şi intensificarea competiţiei în piaţă. Pe de altă parte, oportunităţile reduse de a obţine venituri financiare din investiţii acutizează nevoia de a subscrie tehnic profitabil.

Dacă adăugăm, la necesitatea de a se conforma noilor cerinţe de solvabilitate, perspectiva apropiatei implementări a reglementărilor în materia distribuţiei de asigurări, sau ritmul rapid în care digitalizarea schimbă modul de operare şi de interacţiune cu clienţii, se conturează - ca un puzzle în formare -, tabloul unui parcurs mai mult decât dinamic.

În termeni pur cantitativi, volumul primelor brute subscrise în regiune s-a redus, faţă de jumătatea anului trecut, cu circa 3%, cifrându-se la 16,13 miliarde euro, în condiţiile în care numai trei dintre pieţele ECE au înregistrat o dinamică negativă. Este de ajuns însă să precizăm că una dintre acestea este Polonia, piaţa care, chiar pierzând circa 2 puncte procentuale din cota sa regională, continuă să furnizeze peste 38% din volumul total al subscrierilor în ECE. Cu un volum al primelor subscrise care depăşeşte cu puţin 1 miliard euro, România deţine o cotă de 6,4% din volumul total al afacerilor cu asigurări din regiune, în creştere uşoară faţă de jumătatea anului 2015. De altfel, piaţa românească a marcat una dintre cele mai înalte dinamici regionale şi cu siguranţă cea mai înaltă rată de creştere a PBS în grupul pieţelor relevante, îndreptânduse către recâştigarea poziţiei pe care o deţinea, în termenii cotei de piaţă, înainte de declanşarea crizei, în 2009.

Asigurări auto - punctul nevralgic

Liniile de asigurări auto continuă să reprezinte atât „coloana vertebrală”, cât şi „punctul nevralgic” pentru majoritatea pieţelor de specialitate din regiune.

Ponderea ridicată pe care o deţin în portofoliul pieţei face ca asigurările auto, în particular clasa RCA, să reprezinte o importantă sursă de cash flow şi cel mai eficient instrument de câştigare a cotei de piaţă, dar în acelaşi timp şi linia de afaceri purtătoare a celui mai ridicat volum de cheltuieli. În multe privinţe, evoluţiile înregistrate pe această linie de afaceri reprezintă un bun exemplu pentru frământările care afectează pieţele de specialitate din regiune.

Vânzările de autoturisme în creştere au adus o gură de oxigen în asigurările auto, dar dacă în majoritatea pieţelor din regiune atât clasa asigurărilor obligatorii RCA, cât şi cea a asigurărilor CASCO au înregistrat o dinamică pozitivă a volumului de afaceri, factorul determinant nu a fost extinderea parcului auto asigurabil. Acolo unde volumul de afaceri a crescut semnificativ, motorul creşterii a fost preţul asigurării.

Astfel, pieţe ca România sau Ungaria, care au consemnat creşteri importante, de circa 30%, în volumul primelor subscrise pe clasa RCA, au raportat, de asemenea, „scumpiri” substanţiale ale poliţelor RCA. Potrivit unor surse, în Ungaria tarifele RCA au crescut în medie cu circa 20-30% în ultimele 12 luni, în timp ce în România creşterea s-a apropiat de pragul de 20%, pentru unele categorii de autovehicule fiind sensibil mai mare. Extinzând aria geografică, merită menţionat exemplul Turciei, piaţa în care tarifele RCA aproape că s-au dublat în prima parte a anului, conducând la o creştere a volumului total de prime pe această clasă cu 125%. Merită remarcat că această „scumpire” a poliţelor a venit mai degrabă ca o mişcare de corecţie menită să atenueze lipsa de profitabilitate, toate aceste pieţe remarcându-se anterior prin tarife extrem de scăzute, vizibil inferioare celor practicate în celelalte pieţe relevante ale regiunii. În fine, chiar şi în Croaţia, devenită un „caz” cu putere de exemplu din cauza prăbuşirii tarifelor după liberalizarea pieţei RCA, căderea abruptă a preţului asigurării pare să fi atins punctul terminus, începând să se întrevadă primele semne de reversare a trendului.

Totuşi, la nivel regional, piaţa asigurărilor auto s-a menţinut sub semnul unei competiţii încă intense. Este relevantă în acest sens diferenţa dintre creşterea de circa 17% raportată de ACEA - European Automobile Manufacturers’ Association pentru vânzările de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare în zona ECE, în semestrul 1 2016, şi creşterea de numai 11% a primelor subscrise pentru RCA şi 7% a celor pentru clasa CASCO în aceeaşi perioadă. Dincolo de faptul că nu întreaga creştere a vânzărilor auto se reflectă în creşterea efectivă a dimensiunilor parcului auto naţional, principalul factor care limitează dinamica primelor de asigurare este, din nou, preţul.

În acest context, problema lipsei de profitabilitate sau, în cel mai bun caz, a slabei şi inconstantei rentabilităţi a clasei de asigurări RCA rămâne de actualitate. Între nevoia de profit tehnic, accentuată de implementarea Solvency II, şi cea de a oferi preţuri accesibile pe o scară cât mai largă, eforturile se îndreaptă în mare măsură către reducerea costurilor. Totuşi, rezultatele primei jumătăţi a anului 2016 nu indică decât în cazuri izolate cheltuieli cu daunele în scădere. În cea mai mare parte a cazurilor, pieţele ECE au raportat creşteri ale volumului de daune plătite, atât pentru RCA, cât şi pentru clasa CASCO. România este, în fapt, singura piaţă ECE în care daunele plătite pentru asigurări auto au scăzut pe ambele clase.

Asigurările de proprietate – un potenţial încă subvalorificat

Asigurările tip property au înregistrat o evoluţie care ar putea fi caracterizată, în cel mai bun caz, ca ezitantă, mai ales pe clasa asigurărilor de incendiu şi alte riscuri asociate, în fapt clasa care se referă în mare măsură la asigurările de locuinţe. Per total, volumul primelor subscrise în ECE pentru acest tip de asigurări s-a ridicat la 2,2 miliarde euro, marcând o scădere agregată de circa 1% faţă de prima jumătate a anului 2015. Cele mai multe dintre pieţele regiunii au consemnat un trend negativ pentru linia asigurărilor de incendiu, cele mai mari scăderi ale PBS fiind înregistrate în Albania, Bosnia & Herțegovina şi Slovacia. Ţările Baltice şi, într-o mai mică măsură, Cehia, Ungaria, Croaţia constituie puţinele exemple de pieţe în care acest tip de asigurări a înregistrat o dinamică pozitivă. De remarcat că scăderea subscrierilor pentru asigurări property este în mod special caracteristica acelor pieţe în care acoperirea prin asigurare a locuinţelor este deja foarte mică. Cât despre efectele pe care acest fenomen le produce, exemplul Macedoniei, ţară care s-a confruntat vara aceasta cu episoade repetate de daune catastrofale, este concludent: aportul asigurărilor la finanţarea reconstrucţiei post-eveniment este cvasi nulă.

În contextul în care prima parte a lui 2016 a fost o perioadă destul de calmă sub aspectul fenomenelor meteorologice extreme, daunele plătite pe segmentul property au scăzut în multe din pieţele ECE. Totuşi, o serie de furtuni de iarnă şi episoadele de grindină şi îngheţ din primul trimestru au condus la o creştere a plăţilor, mai ales pe linia asigurărilor agricole, în pieţele din Europa Centrală şi de Nord.

Preţul asigurării reprezintă şi pe această linie de afaceri o provocare, ultimii ani relevând o tendinţă constantă de scădere a ratelor de asigurare pe fondul competiţiei comerciale. În fapt, cu puţine excepţii - Ungaria, Cehia, Polonia -, atât asigurările de locuinţe, cât şi cele agricole sunt departe de a-şi fi atins potenţialul, gradul de cuprindere în asigurare fiind foarte redus, mai ales pe segmentul acoperirii riscurilor de catastrofă naturală.

Asigurări de viaţă

La nivelul întregii regiuni, asigurările de viaţă au consemnat o scădere agregată de peste 13% a subscrierilor, volumul PBS ridicânduse la puţin peste 6 miliarde euro. De fapt, România este singura piaţă de dimensiuni mai mari care a consemnat un trend pozitiv pe acest segment în primul semestru din 2016.

Mediul economic caracterizat de randamente financiare scăzute reprezintă, în acest moment, principala provocare pentru asigurătorii de viaţă, în special pentru aceia care au în portofoliu o cotă relevantă de poliţe cu randament garantat. Pentru a compensa, măcar în parte, aceste dificultăţi, mulţi operatori din sectorul asigurărilor de viaţă s-au concentrat pe o promovare mai agresivă a poliţelor cu componentă de investiţie pentru care riscul investiţional aparţine asiguratului – în principal, aşa-numitele produse Unit-Linked (UL). Astfel, în pieţe ca Bulgaria sau Croaţia, avansul obţinut pe acest segment este de-a dreptul impresionant – 44% creştere în Bulgaria şi aproape dublarea volumului de afaceri pe acest segment în Croaţia. Totuşi, aceste exemple reprezintă, la nivelul regiunii, mai degrabă cazuri izolate, trendul general fiind unul negativ. Se poate spune că exact factorul motivant principal care a stimulat creşterea asigurărilor de viaţă în regiune – capacitatea lor de a reprezenta un instrument de economisire eficient şi cu o sumă de avantaje de natură fiscală –, este cel care în acest moment reprezintă o frână: pe de o parte, randamentele investiţionale nu mai sunt suficient de stimulatoare, pe de altă parte, capacitatea de economisire a cetăţenilor ECE este încă redusă.

Pentru judecarea evoluţiilor înregistrate în cazul asigurărilor de viaţă se impune însă o precizare importantă: există deja un număr de pieţe din regiune care au schimbat standardul de raportare, reconsiderând în anumite cazuri încadrarea poliţelor pe clase de risc potrivit cerinţelor Solvency II. Ca urmare, dinamica înregistrată pe clasele de asigurări de viaţă în aceste cazuri (Slovacia, Ungaria) trebuie considerată cu prudenţă, comparația datelor cu anii precedenţi fiind afectată. Este de aşteptat ca această situaţie să se extindă în perioada următoare şi în alte ţări.

O piaţă în consolidare

Introducerea regimului Solvency II a reprezentat, fără îndoială, principala provocare a anului 2016 în pieţele de asigurări aparţinând statelor membre UE. Conformitatea cu noile reguli şi cerinţe de capital a solicitat un efort important de adaptare.

Menţinerea sau îmbunătăţirea profitabilităţii într-un mediu competitiv, caracterizat de o puternică presiune pe preţul asigurării, a forţat asigurătorii să găsească noi soluţii pentru a scădea cheltuielile de achiziţie şi administrare a portofoliului. Pentru a beneficia de avantajele economiilor de scară, unele grupuri de asigurări care deţin mai multe subsidiare în aceeaşi ţară au iniţiat un proces de consolidare, trend deja vizibil la nivelul regiunii.

În sfârşit, chiar dacă era marilor achiziţii a apus odată ce aproape toate companiile cu capital autohton de dimensiuni relevante au fost deja „înghiţite” de marile grupuri de asigurări, operaţiunile M&A n-au lipsit, orientate mai degrabă către consolidarea poziţiei de piaţă a unor actori deja existenţi sau către eficientizarea structurii acestora. Câteva exemple:

  • conglomeratul croat ADRIS, propietarul companiei lider de piaţă în Croaţia, a început să-şi pună în aplicare anunţata strategie de expansiune regională – primul pas, achiziţionarea unei cote de 20% din reasigurătorul sloven SAVA Re. Tentativa croaţilor de a-şi creşte participaţia la peste 35% s-a lovit însă de refuzul autorităţii slovene de supraveghere a asigurărilor;
  • după ce a cedat VIG subsidiarele sale din Serbia şi România, grupul francez AXA şi-a completat deţinerile din Polonia cumpărând LIBERTY Ubezpieczenia în Polonia, companie de asigurări non-life aparţinând anterior LIBERTY Mutual Insurance Group. Până la sfârşitul anului 2017, AXA a anunţat că va fuziona trei dintre companiile deţinute în Polonia – AXA Insurance, AXA şi AXA Direct TuiR – într-o singură unitate, sub umbrela AXA Global Direct;
  • în România, ERGO – parte a grupului MUNICH Re –, a finalizat achiziţia CREDIT EUROPE Asigurări. În august, ERGO a finalizat, de asemenea, cumpărarea companiei ATE Insurance, cu sediul în Atena, ceea ce face ca asigurătorul german să devină astfel cel mai mare operator pe segmentul non-life din Grecia;
  • EUROINS Insurance Group, parte a grupului bulgar EUROHOLD, a primit aprobarea pentru a cumpăra compania ucraineană HDI Strakhuvannya, după ce anterior achiziţionase subsidiara bulgară a grupului TALANX International, HDI Zastrahovane. Reprezentanții grupului au declarat, de asemenea, că sunt interesaţi de achiziţii şi pe pieţele din Europa Centrală, ca Polonia sau Cehia, ca parte a strategiei sale ce-şi propune să atingă o poziţie de top în rândul grupurilor esteuropene;
  • PZU, compania lider de piaţă din Polonia, membră a grupului financiar cu acelaşi nume, şi-a continuat planurile de expansiune începute în anii anteriori. Orientată preponderent către achiziţii în sectorul bancar menite să-i asigure o poziţie în grupul primelor cinci grupuri bancare poloneze, strategia de dezvoltare a PZU prevede însă şi creşterea cotei de piaţă pe segmentul non-life prin înfiinţarea unei companii mutuale, TUW PZUW, precum şi continuarea achiziţiilor externe;
  • grupul sloven SAVA Re şi-a concentrat eforturile pe eficientizarea structurii sale, anunţând recent finalizarea operaţiunii de fuzionare a patru dintre principalele sale unităţi din Slovenia (Maribor şi Tilia) şi Croaţia (Velebit life şi Velebit non-life);
  • VIENNA Insurance Group (VIG) a preluat compania BTA Baltic, cu sediul în Letonia, dar deţinând subsidiare şi în Lituania şi Estonia, devenind astfel operatorul cu cea mai extinsă reţea de vânzări din Letonia şi ocupând o poziţie în Top 3 asigurători non-life din regiunea baltică. Pe de altă parte, prin cumpărarea subsidiarelor AXA din Serbia, cota de piaţă a VIG va creşte la peste 11% în această ţară. În România, VIG va prelua compania de asigurări de viaţă AXA.

În sfârşit, rămânând în sfera preocupărilor legate de profitabilitate, trebuie spus că tehnologiile digitale de ultimă oră, care pot aduce serioase beneficii în termenii eficienţei, nu sunt încă accesibile pe scară largă în ECE. Ca atare, utilizarea tehnologiilor telematice şi IoT (Internet of Things) este încă la un nivel incipient. Totuşi, primii paşi au fost deja făcuţi şi, în mod evident, progresul tehnologic se află pe lista de priorităţi.

Notă: sinteza completă a datelor statistice pentru regiunea Europei Centrale şi de Est poate fi consultată în cea mai recentă ediţie a XPRIMM Insurance Report CEE, SEE & CIS 1H2016, alături de statisticile de piaţă individuale ale ţărilor ECE.

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Sub semnul competiţiei. Tendinţe în pieţele de asigurări ECE).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Bunurile sau viata? Ce isi asigura romanii?

Paul SWOBODA - Presedinte al Directoratului GRAWE Romania

Adina MANDOIU - Director de Marketing, PR si Comunicare, GRAWE Romania

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!