Pensii
Un Succes cu ... va urma
Autor:Daniela GHEȚU
Joi, 01 Mai 2014

Ziua de 20 mai 2014 marchează aniversarea a şase ani de administrare propriu-zisă în Pilonul II de pensii private din România: şase ani în care, navigând pe apele pline de curenţi potrivnici ale unei economii scuturate de furtuna financiară care a traversat Europa, fondurile de pensii private obligatorii au reuşit să menţină un curs ascendent, să furnizeze participanţilor lor rezultate investiţionale real pozitive şi să-şi menţină profilul instituţional nepătat de niciun scandal.

Pilonul II de pensii private a plecat, la linia de start, în mai 2008, cu un portofoliu de 4,15 milioane participanţi şi cu un prim virament al contribuţiilor în valoare totală de 88,2 milioane lei, aferent unui număr de 3,19 milioane participanţi şi unui procent de contribuţie de 2% din venitul salarial. Şase ani mai târziu, în martie 2014, numărul participanţilor înrolaţi în sistem era de 6,12 milioane, din care în luna respectivă un număr total de 3,68 milioane au primit contribuţii totale de 305,98 milioane lei. Procentul de contribuţie a crescut în perioada parcursă de la lansare de la 2%, la 4,5% din salariul brut, cu o „întârziere” de jumătate de punct procentul faţă de calendarul stabilit iniţial prin Lege, urmare a îngheţării încă nerecuperate a contribuţiilor în 2009. În cifre absolute, valoarea contribuţiei medii a crescut de la circa 30 lei/participant în anul de debut, la aprox. 80 lei/participant în primele luni ale anului 2014, atât pe fondul măririi procentului de contribuţie, cât şi a creşterii cumulate cu circa 29% a valorii salariului mediu brut pe economie.

2.502 lei Valoarea medie a conturilor de Pilon II la finalul lunii martie 2014.

De remarcat însă că o constantă a sistemului, în ceea ce priveşte contribuţiile, este ponderea ridicată a participanţilor ale căror conturi de economisire pentru pensie nu sunt alimentate în mod constant. Astfel, chiar dacă numărul conturilor care nu au înregistrat nicio contribuţie de la debutul sistemului până acum – aşa-numitele „conturi goale” -, a scăzut constant, cifrându-se în prezent la mai puţin de 4% din total, există totuşi, pentru o mare masă de participanţi, o importantă lipsă de constanţă în virarea contribuţiilor. În parte ca efect al volatilităţii înregistrate de piaţa muncii, a angajărilor pe termen scurt, a unor situaţii speciale sau a unor neregularităţi în depunerea declaraţiilor unice de către angajatori, lună de lună sunt alimentate cu contribuţii numai circa 60% dintre conturile participanţilor înregistraţi în sistem, procent care s-a degradat continuu sub efectul crizei. În plus, aşa cum declara recent liderul unei companii de administrare, în încasări există o mare volatilitate greu de explicat: Confruntând listele de „neplătitori”, de la o lună la alta se vede uşor că într-o măsură foarte mare aceştia nu sunt aceiaşi. S-ar putea crede ca în piaţa muncii intră şi ies lunar sute de mii de oameni. Pentru administratori ar fi util să poată înţelege acest fenomen pentru a-şi calibra mai eficient acţiunile viitoare şi, în ultimă instanţă, a administra şi mai bine decât o fac în prezent sumele încredinţate fondurilor în numele participanţilor.

~500 mil. euro - Valoare medie a conturilor de Pilon II la finalul lunii martie 2014.

Jucători de top pe piaţa investiţiilor

Oricare ar fi însă dificultăţile cu care administratorii fondurilor de pensii de Pilon II s-au confruntat în aceşti ani, rezultatele obţinute în administrare au depăşit chiar şi cele mai optimiste aşteptări. La finalul lunii martie 2014, activele nete în administrare atinseseră un volum de 14,83 milioane lei, un total care adaugă volumului total de contribuţii brute virate, de 12,18 milioane lei, un câştig net suplimentar de peste 2,6 miliarde lei obţinut de administratori în beneficiul participanţilor în urma plasamentelor financiare realizate. De la lansare până în prezent, randamentul mediu anualizat realizat de fondurile de pensii de Pilon II a fost de 11,1%, rezultat excepţional ţinând cont de profilul de risc redus specific acestor fonduri, în România şi în lume, şi de caracteristicile defavorabile ale mediului economic şi investiţional în această perioadă.
Dincolo de câştigurile financiare acumulate în beneficiul participanţilor, fondurile de pensii devin pe zi ce trece un partener din ce în ce mai interesant pentru economia de ansamblu a ţării. Gestionând o putere investiţională care depăşeşte în prezent 3,5 miliarde euro, aceste entităţi întrunesc calităţile unor investitori instituţionali de importanţă strategică şi sunt pregătite să joace un rol important pentru finanţarea economiei româneşti. Câteva date relevante puse la dispoziţie de asociaţia operatorilor în domeniul pensiilor private demonstrează rolul de prim-plan pe care fondurile de Pilon II îl joacă deja din punct de vedere investiţional: poderea investiţiilor realizate în România depăşeşte 95% din volumul activelor nete administrate, în timp ce fondurile de pensii reprezintă, după bănci, cei mai mari deţinători de datorie publică, cu preferinţă pentru maturităţi lungi, în portofoliul pieţei de pensii private obligatorii regăsindu-se 9,6% din titlurile de stat ale României.
Nu mai puţin importantă şi cu un mare potenţial de viitor, este prezenţa fondurilor de pensii private pe Bursa de la Bucureşti, plasamentele deţinute - în valoare de circa o jumătate de miliard euro -, calificându-le deja ca cei mai mari investitori instituţionali locali, care asigură circa 10% din lichiditatea medie a Bursei, au investiţii în cca. 60-70 de companii româneşti şi joacă un rol crucial în succesul privatizărilor prin listare. Ţinând cont de perspectiva fondurilor de a atinge, până în 2018, un volum al activelor nete de 10 miliarde euro, după cum estimează operatorii în domeniu, şi de disponibilitatea lor de a investi numai în 2014 - 2015 un volum de circa 500 milioane euro în noi oferte publice de acţiuni şi obligaţiuni, devine evident că actuala lor prezenţă în peisajul investiţional, deşi deja suficient de impresionantă, este doar… un  început şi un bun indicator al potenţialului de viitor. Rămâne doar ca mediul investiţional în care se „mişcă” aceste entităţi să ofere oportunităţile necesare, iar în această privinţă se pare că mai sunt încă multe lucruri de făcut.

~500 mil. euro - Disponibilul fondurilor de Pilon II pentru investiţii pe BVB pentru perioada 2014 – 2015

Şi totuşi …

Participare largă, siguranţă, transparenţă, randamente investiţionale foarte bune… se poate, aşadar, spune că cei şase ani de funcţionare ai sistemului de pensii private obligatorii reprezintă o poveste de succes?
În cele mai multe privinţe, cu siguranţă răspunsul este unul pozitiv. Şi totuşi… dacă sistemul acoperă mai bine de 97% din numărul salariaţilor înregistraţi în România, potrivit Institutului Naţional de Statistică (cifră care include forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru), iar randamentele investiţionale obţinute au permis, aşa cum am arătat, o bună valorificare a contribuţiilor vărsate către participanţii la sistem, nu este mai puţin adevărat că valoarea contului mediu după şase ani de funcţionare a sistemului, de numai circa 550 euro, arată clar că este nevoie ca nivelul contribuţiilor să crească substanţial pentru a permite acumularea unor active relevante pentru constituirea unui venit suplimentar la pensie. Mai mult, să nu uităm că această valoare medie, ca orice medie, nu reflectă fidel situaţia reală a unui imens număr de conturi pentru care s-au înregistrat numai contribuţii sporadice, ceea ce înseamnă că în plan practic obiectivul pentru care au fost create nu poate fi îndeplinit. Ca atare, sistemul de pensii private obligatorii nu poate livra rezultatele scontate decât dacă şi piaţa muncii asigură continuitatea necesară în contribuţie, iar puterea politică nu abdică de la obiectivele sociale vizate prin înfiinţarea sistemului.

10 mld.euro - Valoarea prognozată pentru anul 2018 a activelor nete în administrare în Pilonul II.

Cât despre contribuţia fondurilor de pensii la susţinerea creşterii economice, chiar dacă semnele contabilizate până în acest moment sunt mai mult decât încurajatoare, pentru ca ele să se concretizeze pe viitor într-o susţinere financiară reală şi importantă pentru economia românească este nevoie ca acestor investitori importanţi să li se ofere oportunităţile necesare. Focalizarea fondurilor de pensii româneşti rămâne, potrivit declaraţiilor operatorilor, şi pe viitor, tot pe companii autohtone, însă până acum ofertele de acţiuni şi obligaţiuni pe Bursa de Valori de la Bucureşti au fost şi sunt încă rare şi insuficiente. Cât despre crearea unor instrumente financiare adaptate pentru a permite fondurilor de pensii implicarea în proiectele naţionale de anvergură strategică, deocamdată ne aflăm doar în faza discuţiilor teoretice şi de principiu. Ca atare, încă o dată, este vorba despre realizarea unui parteneriat funcţional în care statul român să dovedească că vrea şi poate produce condiţiile necesare pentru a valorifica potenţialul pe care a reuşit să-l creeze cu succes cu şase ani în urmă.

Rubrică realizată cu sprijinul AEGON Pensii Private

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Un Succes cu ... va urma).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

Cum arată perspectivele financiare pentru viitorii pensionari?

Alexandru CIUNCAN - Secretar General, APPA -Asociația Pentru Promovarea Asigurarilor
Ciprian LADUNCA - CFO, METROPOLITAN Life 
Sergiu Costache - Revista PRIMM Asigurari & Pensii


TOP Stiri 1asig

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!