Pensii
Ziua Pensiilor Private: Un moment de bilanţ
Autor:Daniela GHEŢU
Mariana CÂMPEANU, Ministrul Muncii
Jens TINGA, Legal Advisor, EFRP
Mircea OANCEA, Preşedinte, CSSPP
Cornelia COMAN, Preşedinte, APAPR
Mugur POPESCU, Vice-Preşedinte, CFA Romania
Crinu ANDĂNUŢ, CEO, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private
Ioan VREME, CEO, GENERALI Pensii

"Sistemul de pensii private s-a dezvoltat constant şi chiar uşor peste aşteptările iniţiale, rezultatele bune materializându-se într-o acoperire adecvată a populaţiei salariate, precum şi în randamente investiţionale excelente, având în vedere condiţiile extrem de dificile de pe pieţele financiare. În cinci ani de activitate, am dovedit faptul că fondurile de pensii funcţionează şi administrează eficient şi profitabil banii participanţilor, răspunzând astfel speranţelor legitime ale celor care au investit nu doar bani, ci şi încredere în sistem. Per total, în pofida tuturor greutăţilor, au fost cinci ani reuşiţi pentru sistemul de pensii private, perioadă care a ajutat la instituţionalizarea ideii de economisire privată în vederea pensionării", a afirmat Crinu ANDĂNUŢ, CEO, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private, în deschiderea celei de a şasea ediţii a Zilei Pensiilor Private de la FIAR.

Anul 2012 marchează cinci ani de activitate operaţională pentru piaţa de pensii private din România. În mai-iunie 2007 şi-au început activitatea de administrare primele fonduri de pensii private facultative: AZT Moderato, administrat de ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private, ING ACTIV (iniţial numit ING CLASIC), administrat de ING Asigurări de Viaţă, şi PENSIA MEA, administrat de AVIVA Asigurări de Viaţă. Până la sfârşitul anului 2007, ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private şi ING Asigurări de Viaţă au mai adăugat ofertei lor încă două fonduri de pensii private facultative, ING VIVACE şi ING OPTIM. În paralel, în Pilonul II se desfăşura o intensă activitate de autorizare a fondurilor de pensii. Începând cu august 2007 a avut loc cea mai amplă campanie naţională de promovare a pensiilor private, odată cu perioada de aderare iniţială, care s-a soldat cu un număr de 4,15 milioane de participanţi la sistemul de pensii private obligatorii, depăşind cu mult aşteptările iniţiale. În mai 2008 a avut loc primul virament al contribuţiilor la Pilonul II.

Pentru autoritatea de supraveghere, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, debutul a avut loc cu ceva mai bine de un an mai devreme. La finele toamnei 2005 se înfiinţa „de facto” CSSPP, Mircea OANCEA fiind numit Director Interimar, calitate în care a gestionat primele faze ale construcţiei instituţionale a noului organism. Anul 2006 a adus numirea primei echipe a Consiliului CSSPP, cu Mircea OANCEA în funcţia de Preşedinte, Ion GIURESCU, Vice-Preşedinte, şi Vlad SOARE, Ştefan PRIGOREANU şi Doru Claudian FRUNZULICĂ, membri ai Consiliului CSSPP.

Recrutare de personal, organizare şi structurare internă, dar şi elaborarea legislaţiei secundare care condiţiona debutul operaţional al sistemului, autorizări de operatori şi fonduri... 2006 şi 2007 au fost anii „fierbinţi”, care au pus temelia sistemului de pensii private din România şi au creat o nouă piaţă financiară populată de brand-uri cu cea mai solidă reputaţie. De partea operatorilor, dincolo de efortul investiţional, care s-a ridicat la o jumătate de miliard de euro, anul 2007 a însemnat un efort organizatoric major, recrutarea, instruirea şi autorizarea a sute de mii de agenţi de marketing, valuri succesive de validare a milioanelor de acte de aderare, construcţia unui sistem funcţional de proceduri.

La cinci distanţă de acest moment, Ziua Pensiilor Private din cadrul FIAR 2012 - Forumul Internaţional Asigurări-Reasigurări s-a concentrat pe evoluţia acestui sistem la nivel naţional, precum şi pe priorităţile actuale ale actorilor care activează în domeniu. Întâlnirea de la Sinaia a debutat cu un mesaj înregistrat transmis de Ministrul Muncii, Mariana CÂMPEANU. Participând la lansarea sistemului de pensii private obligatorii din poziţia de Preşedinte al Casei Naţionale de Pensii Publice, ea a rămas, de-a lungul întregii perioade parcurse de atunci, un susţinător convins al pensiilor private şi consideră că "succesul obţinut în administrarea pensiilor private contribuie la responsabilizarea cetăţenilor faţă de subiectul pensiilor, realizările pozitive ale sistemului constituind un factor de creştere a încrederii şi a interesului publicului faţă de această soluţie de asigurare a unui venit suplimentar la pensie. Mai mult, Ministrul Muncii crede că şi sistemul public de pensii ar trebui să preia în viitor modelul de acumulare din pensiile private", astfel încât fiecare persoană să poată dispune concret de contribuţiile personale realizate de-a lungul vieţii active şi să poată evalua în orice moment veniturile de care va dispune după pensionare. Concluzionând, Mariana CÂMPEANU a afirmat: "Sunt alături de operatorii din piaţă cu tot ceea ce pot să fac şi să promovez în această perioadă în sprijinul industriei de pensii private, pentru că eu am convingerea că aceasta lucrează în folosul cetăţenilor".

Bilanţ la cinci ani
"Deşi a avut cel mai întârziat start în Europa Centrala si de Est, sistemul românesc de pensii private a reuşit, în aceşti cinci ani, să recupereze decalajele faţă de pieţele mai vechi din regiune. Desigur, în termeni financiari suntem încă în urmă faţă de alte pieţe, date fiind perioada scurtă de colectare şi administrare şi valorile mici ale contribuţiilor, în raport cu aceste ţări. În ceea ce priveşte funcţionarea şi eficienţa sistemului însă, România a devenit un punct de reper", a afirmat Mircea OANCEA, Preşedintele CSSPP, trecând în revistă realizările, dar şi neîmplinirile sistemului.

În viziunea sa, punctele forte ale sistemului sunt:

  • Oferta - produse simple şi uşor de înţeles pentru publicul larg;
  • Siguranţă deplină în administrare, definită de cadrul de organizare şi supraveghere;
  • Costurile reduse de administrare, comparativ cu alte state sau alte segmente ale pieţei financiare româneşti;
  • Transparenţa deplină, operaţională şi în administrare;
  • Companii de administrare bine capitalizate, cu experienţă în domeniu.

Cât despre punctele slabe ale sistemului şi despre corecţiile necesare, puse în evidenţă de experienţa acumulată, Preşedintele CSSPP a menţionat înainte de toate nivelul prea redus al contribuţiilor, atât în Pilonul II, cât şi pentru Pilonul III. Veniturile reduse ale populaţiei, reduse suplimentar de criza economică, precum şi stimulentele financiare insuficiente sunt principalele cauze ale acestei situaţii nedorite. Acestora li se adaugă concurenţa slaba, determinată de limitările legislative privind politica de investiţii, precum şi nivelul scăzut de dezvoltare al pieţei financiare, factori care limitează într-o măsură eficienţa investiţională.

Lipsa unui acord la nivel politic, guvernamental şi al partenerilor sociali cu privire la politica publică de reformare a sistemului de pensii pe termen lung, cât şi lipsa unei campanii guvernamentale de informare şi educare a populaţiei sau a dezbaterilor publice de fond în domeniul pensiilor private reprezintă însă cele mai puternice frâne în calea unei dezvoltări mai accelerate a sistemului de pensii private, pentru că lasă piaţa pensiilor private expusă la un risc politic major, a subliniat Preşedintele CSSPP, opinie împărtăşită de şi de liderii companiilor de administrare.

"Până acum, sistemul românesc a avut parte doar de o întârziere de un an faţă de calendarul iniţial de creştere a contribuţiilor, ceea ce, evident, a afectat negativ planul de afaceri al administratorilor, ca şi acumulările din conturile individuale ale participanţilor. Prin comparaţie însă cu evenimentele din alte ţări ale regiunii, unde contribuţiile au fost reduse masiv, sau sistemul însuşi a fost naţionalizat, putem spune că industria românească de pensii private a reuşit să evite nişte schimbări negative majore. Riscul politic rămâne totuşi principala provocare şi în viitor, cu atât mai mult cu cât condiţiile economice sunt încă foarte grele. Din fericire, la nivel european au fost lansate semnale foarte puternice de susţinere a sistemelor de pensii private, ceea ce ne încurajează să sperăm că România va continua pe drumul pe care a intrat în urmă cu cinci ani", a subliniat Cornelia COMAN, Preşedinte, APAPR.

La capitolul priorităţi, Mircea OANCEA a enumerat:

  • Dezbaterea şi aprobarea proiectului de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private;
  • Diversificarea componentelor de economisire pentru pensii prin implicarea partenerilor sociali;
  • Actualizarea Legii nr. 411/2004 şi a Legii nr. 204/2006;
  • Promovarea mai accentuată a Pilonului III şi creşterea facilităţilor fiscale;
  • Majorarea nivelului contribuţiilor la Pilonul II (respectarea calendarului de creştere);
  • Creşterea ofertei de produse pe piaţa financiară (pentru o bună diversificare a riscului, creşterea eficienţei administrării şi a rolului fondurilor de pensii în dezvoltarea economiei).

Contribuţiile - un punct sensibil

Câştigul net pentru participanţi generat de piaţa de pensii private obligatorii din România în cei patru ani de activitate se ridică la 1,05 mld. lei, arată datele APAPR prezentate de Cornelia COMAN, Preşedintele asociaţiei. În timp ce contribuţiile brute virate de CNPP către fondurile de pensii s-au cifrat la 6,45 miliarde lei, activele nete administrate de cele 9 fonduri de pensii obligatorii au ajuns la 7,5 miliarde lei, diferenţa fiind reprezentată de rezultatul investiţional corespunzător unui randament mediu, de la lansare până în prezent, de 12%.

Deşi remarcabile în sine, mai ales ţinând cont de perioada extrem de volatilă traversată de pieţele financiare, beneficiile obţinute de fondurile de pensii pentru participanţi ar putea fi mult mai importante dacă densitatea contribuţiilor ar fi mai mare, atât ca nivel, cât şi ca frecvenţă.

Un exemplu grăitor în acest sens a fost adus de studiul de caz realizat de Ioan VREME, CEO, GENERALI Pensii. Pentru portofoliul de participanţi la fondul de Pilon II ARIPI, administrat de GENERALI Pensii, numărul total de contribuţii aşteptate de companie de la debutul operaţional până în luna de referinţă decembrie 2011, proporţional cu numărul participanţilor şi vechimea acestora în fond, era de peste 18,71 milioane. Din această cifră, s-au colectat numai 13,49 milioane contribuţii (strict pozitive), gradul de colectare cifrându-se astfel la 72%. De asemenea, în timp ce numărul mediu de contribuţii aşteptate per participant s-a ridicat la 37, media reală a contribuţiilor colectate a fost de doar 27. Cu alte cuvinte, în medie, fiecărui participant îi „lipsesc” 10 contribuţii din cont.

Analizând aceste date statistice, se poate observa că pentru 26% din totalul participanţilor din eşantion s-au colectat mai puţin de jumătate dintre contribuţiile cuvenite, în timp ce numai 26% dintre participanţii la fond au încasat toate contribuţiile aşteptate. Fenomenul este cu atât mai pregnant în cazul participanţilor tineri, procentul contribuţiilor colectate pentru tinerii în vârstă de până la 35 de ani fiind de maximum 83%, în timp ce numeroşi tineri au încasat nu mai mult de trei contribuţii, deşi conturile lor au fost activate în 2008 sau 2009.

Dezbaterile purtate pe marginea acestui subiect au evidenţiat că şi ceilalţi operatori din piaţă se confruntă cu situaţii foarte asemănătoare, studiul realizat pe portofoliul GENERALI Pensii fiind relevant pentru întreaga piaţă de profil. În acest context, este important de subliniat că gradul redus de colectare afectează atât sistemul public de pensii (Pilon I), cât şi sistemul privat de pensii (Pilon II) şi, cel mai important, afectează în cea mai mare măsură participanţii tineri, cărora le este de fapt dedicată reforma pensiilor.

În opinia operatorilor din piaţă, colectarea centralizată, împreună cu contribuţiile de asigurări sociale, s-a dovedit a fi o soluţie foarte bună şi eficientă. În lipsa acesteia, probabil că gradul de colectare ar fi mai redus decât în prezent.

Cu siguranţă, criza economică, şomajul, munca „la negru” şi indisciplina financiară a angajatorilor pot explica, în mare măsură, alimentarea discontinuă a numeroase conturi individuale. Totuşi, dincolo de aceste motive, s-au semnalat în sistem disfuncţii în colectare care nu pot fi atribuite acestor motive, ci mai degrabă unor defecţiuni de sistem care se manifestă pe „traseul” informaţiilor şi circulaţiei banilor între instituţiile interesate. Ca atare, unul dintre cei mai importanţi paşi de urmat pentru a atenua acest fenomen este acela de a îmbunătăţi comunicarea şi circuitul informaţional între actorii implicaţi: angajatori, participanţi, CNPP, CSSPP, administratori, ANAF.

EFRP: Pensiile rămân o prioritate pe agenda europeană

"Fie că ne place sau nu, pensiile suplimentare, administrate privat, vor juca rolul predominant în sistemele de pensii ale viitorului. Ca atare, dincolo de orice argumente, acest segment trebuie sprijinit şi dezvoltat, iar acest lucru reiese cu claritate din documentele europene actuale în domeniu, unde figurează ca o prioritate strategică europeană", a declarat Jens TINGA, Legal Advisor, European Federation for Retirement Provision – EFRP, cu ocazia Zilei Pensiilor Private 2012.

Comentând tendinţele europene conturate post-criză, Jens TINGA a arătat că printre „lecţiile" desprinse din evoluţiile pieţelor financiare din ultimii ani este şi aceea că "fondurile de pensii sunt un factor de stabilitate financiară. Aceste entităţi nu speculează, ci fac plasamente pe termen lung, care au un efect stabilizator". Pe de altă parte, "probabil că lecţia cea mai importantă de învăţat pentru sistemul românesc de pensii este aceea că pensiile suplimentare trebuie neapărat dezvoltate şi sprijinite. Ca şi în celelalte părţi ale Europei, momentul în care sistemul public de pensii nu va mai putea face faţă cerinţelor se apropie cu paşi mari".

Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Ziua Pensiilor Private: Un moment de bilanţ).

Comenteaza articolul

Nume*
Comentariu*
Pentru a valida comentariul, va rugam introduceti textul din imagine:

Ora de Risc

2018 - anul clientului de asigurari?

Cornel COCA CONSTANTINESCU - Vicepresedinte, Sectorul Asigurari - Reasigurari, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

Sergiu COSTACHE - Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Revista PRIMM este realizata
cu sprijinul urmatoarelor companii
carora le multumim!